Întreaga crestinatate cinsteste maine pe Sfintii Constantin si Elena. Cunoastem cu totii faptul ca ei sunt cunoscuti drept cei care au dat libertate crestinismului.
Imparatul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevarat protector al crestinilor, in timpul domniei sale, adoptandu-se o serie considerabila de masuri in favoarea Bisericii si a preotilor.
De numele Sfantului Imparat Constantin se leaga si Consiliul de la Niceea, in care s-a hotarat ca Sfanta Sarbatoare a Pastelui sa fie sarbatorita in prima duminica de dupa luna plina a echinoctiului de primavara, scrie a1.ro
Despre Imparateasa Elena se spune ca a fost prima femeie care si-a eliberat sclavii si a ajutat crestinii aflati in dificultate.
Exista, in ziua de Constantin si Elena, o serie de obiceiuri si superstitii. Sa le vedem in continuare pe cele mai importante:
– multi agricultori nu lucreaza de ziua Sfintilor Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului; in unele regiuni ale tarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;
– podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
– ziua de 21 mai, a Sfintiilor Constantin si Elena, este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;
– femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, dau cu tamaie si stropesc cu aghiasma prin case; pentru a se apara de rele tot anul.
In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor.
